Search Day Night
Search

Ada Galeș: Am vrut să înțeleg cum ar fi trăit și simțit cineva într-o Românie pe care o cunoșteam doar din povești

IULIAN SI ADA 5
Total
0
Shares

Filmul “Anul nou care n-a fost”, scris și regizat de Bogdan Mureșanu, selecționat în cadrul secțiunii competitive Orizzonti la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, ediția 81, are o distribuție impresionantă. Adrian Văncică, Iulian Postelnicu, Emilia Dobrin, Mihai Călin, Nicoleta Hâncu, Andrei  Miercure, Manuela Hărăbor, Ioana Flora și Ada Galeș sunt protagoniștii acestor povești.

Din distribuție mai fac parte: Victoria Raileanu, Elvira Deatcu, Marian Râlea, Vasile Muraru, Ion Sapdaru, Mircea Andreescu, Radu Gabriel, Vlad Ionuț Popescu, Theodor Șoptelea, Răzvan Vasilescu, Ioan Paraschiv, Doru Cătănescu, Gabriel Spahiu, Angel Popescu, Nicodim Ungureanu, Ilinca Hărnuț, Sorin Cociș, Marius Damian, Marian Adochiței, Dana Voicu, Afrodita Androne, Virgil Aioanei, Luca Toma și mulți alții.

“Anul nou care n-a fost” este o tragicomedie a cărei acțiune se desfășoară într-o singură zi (începând din 20 decembrie 1989), în care personajele caută normalitate, siguranță, iubire, libertate și sens, într-o lume absurdă, alimentată de frică.
Deși România fierbe, nimeni nu vorbește despre asta, viața pare să continue ca de obicei, cu piese de teatru cenzurate, case demolate, proletari adunați pentru o mare demonstrație, momente artistice ale studenților care ironizează comunismul, în același timp cu spectacolele TV care se pregătesc de Anul Nou pentru glorificarea lui Ceaușescu. În disconfortul casele lor neîncălzite, oamenii încă se luptă cu problemele vechi de când lumea: diferențele de opinie dintre tată și fiu, nostalgia după un fost iubit sau ura față de mama soacră. Dar, mai presus de toate, Securitatea veghează vigilent.

Șase personaje și poveștile lor de viață aparent paralele se întâlnesc în anumite puncte invizibile ale acestei tragicomedii, iar la explozia unei petarde toate duc la o rezoluție comună: sfârșitul unei lumi, căderea regimului comunist în România.

Ada Galeș, actriță la Teatrul Național București, are peste 10 filme în portofoliu. În filmul „Anul nou care n-a fost” (2024, regia Bogdan Mureșanu), joacă rolul Cameliei Dincă, o tânără angajată într-o poziție importantă la o fabrică, căsătorită cu un ofițer de securitate.
„Cea mai neobișnuită zi” o surprinde în timp ce încearcă să-și ajute soacra să se mute din casa în care locuiește și care urmează să fie demolată. Rezolvarea acestei situații e unul din subiectele de discuție cu soțul.

„Camelia Dincă a prins viață datorită talentului incredibil al unor profesioniste extraordinare: Iulia Roșeanu, care mi-a făcut un make-up de poveste,Domnica Bodogan, care mi-a transformat părul într-o artă,și Dana Anghel, ale cărei costume au transpus perfect atmosfera anilor ‘80. Pe scurt, Camelia e rezultatul unui efort comun, în care fiecare detaliu contează.”, consideră Ada Galeș.

Cum a fost pentru tine, experiența de a juca o tânără din 89 și ce elemente te-au ajutat să construiești acest personaj, cu naturalețe? Dar atmosfera pe platou, mai ales că ai filmat iarna?

A fost o provocare care m-a atras imediat. Am vrut să înțeleg cum ar fi trăit și simțit cineva ca ea, într-o Românie pe care o cunoșteam doar din povești și documentare.
M-a ajutat enorm colaborarea cu echipa de super-profesioniste — Iulia Roșeanu (make up), Domnica Bodogan (hair), și Dana Anghel (costume), care au reușit să mă transforme vizual și să îmi dea încredere în personaj.
Iarna, pe platou, a fost și ea un personaj în sine — frigul te face să simți altfel tensiunea și anxietatea vremurilor, perioada aia, metaforic vorbind mi-o imaginez ca pe un noiembrie sau februarie continuu.

Ada Gales 2

Cum ai descrie stilul ei e vestimentar, stilul ei de viață? Ce anume îți place?

Stilul Cameliei reflectă o încercare de a găsi frumusețea într-un context plin de limitări. E un mix între practic și sentimental, cu haine simple, dar bine alese, care sugerează că, în ciuda tuturor restricțiilor, ea încearcă să își păstreze un strop de feminitate și individualitate. Asta o face să fie reală, umană, și asta am apreciat cel mai mult în construirea personajului.

Dar relația cu soțul ei, Ionuț (Iulian Postelnicu) și cu scoacra, Margareta (Emilia Dobrin)? Care e dinamica lor?

Dinamica dintre Camelia și Ionuț este complicată, ca orice relație în vremuri de criză. Există iubire, dar și o mulțime de frustrări și neputință, care vin din contextul social și politic.
În orice caz, cei doi se iubesc, au o relație bună, în care există umor.
Pentru mine ca artistă, e important să văd reprezentate în artă femei care sunt bine și care au relații amoroase bune.

Relația cu soacra, Margareta, e mai complicată, ceea ce îi oferă savoare în joc. Între ele există o tensiune constantă, un joc de putere subtil.

Iulian Postelnicu are un mod de a-și construi personajul care te obligă să fii prezent în fiecare secundă. Emilia Dobrin e o forță a naturii; și e o plăcere să mă uit în ochii ei la cadru.

Ce admiri cel mai mult la colegii cu care ai jucat?

Ce mi-a plăcut cel mai mult la colegii mei a fost dedicarea lor totală față de proiect.
Toți au adus ceva unic, autentic și captivant în acest film, și cred că asta se va vedea pe ecran. Și cred că toți au o părere despre anii de dinainte de 1989 care se va simți, dincolo de ecran. Cred că ne-am bucurat cu toții să facem filmul ăsta și valorile lui sunt importante pentru fiecare dintre noi.

Dacă ar fi să alegi cele mai importante mesaje, din punctul tău de vedere, ale filmelor și spectacolelor în care te vedem anul acesta, care ar fi acelea?

Fiecare proiect la care am lucrat anul acesta explorează teme universale, dar în moduri foarte personale.
De la teme precum arta în sine sau ratarea (în „Pescărușul” în regia lui Eugen Jebeleanu), la chestionarea istoriei în raport cu prezentul (în „Pădurea Spânzuraților” în regia lui Radu Afrim), la fenomenul de emigrație la care noi ca țară suntem campioni (în „Exil” în regia Alexandrei Badea), cred că toate spectacolele în care joc au calitatea de a-și propune să se uite cu atenție la oameni. Să își pună întrebări odată cu spectatorii sau să îi relaxeze într-o seară la teatru.

Sper să veniți la toate spectacolele stagiunii și la cele noi pe care le pregătesc.Ca să fiți la curent cu toate proiectele mele, ne vedem pe Instagram.

Interviu realizat de Anca Macoviciuc pentru revista Haute Culture.

Total
0
Shares
Elina Garanca

Elīna Garanča, în premieră la Festivalul Masters of Classic București

Elīna Garanča, una dintre cele mai renumite și apreciate mezzo-soprane ale lumii, va susține un concert extraordinar la…

Lasă un răspuns

You May Also Like